Simt cum rezele soarelui se joaca pe fata
mea.Se simte destul de bine.....#Stai!Soare?!In pestera aia nu intra soarele!#
Deschid rapid ochii si vad ca sunt in patul meu de acasa.#Nu are cum....aseara.....#
-Aseara.....(spun eu incet,lasand capul un jos si stangand plapuma in maini).....m-am pierdut.....off....
Ma ridic cu grija din pat si surprinzator,puteam sa merg destul de bine.
-Ufff....poate doar am visat.
Ma duc la baie,imi fac siesta iar apoi vin sa ma
imbrac.Ma imbrac norma,cam ca de fiecare data.Dau sa imi iau pelerina dar nu o vad in locul ei obisnuit.
-Ce.....
Merg si caut in fiecare camera pana cand constat ca am intors casa cu susul in jos.
-Poate nu a fost doar un vis....(ma gandesc eu aducandu-mi aminte fuga mea prin padure)
Ma incalt si dau sa mies din casa cand dau de o cutie pe prag.Era o cutie de cadouri invelita intr-un ambalaj alb.O iau in casa si o deschid.
-Cum....(raman fara cuvinte)
Din cutie imi scot capa,nou nouta de parca tocmai as fi primito.
-Asta e ciudat.....
Ma imbrac cu ea si plec la birou.Acolo intru,ma asez pe scaun si dau de mormane de harii si documente.Dupa vreo 3 ore in care m-am chinut sa termin acele documente aud o bataie in usa.
-Intra!(spun eu politicoasa)
-Sakura-sama....(spune acea persoana facand o mica plecaciune in semn de respect)
-S-a intamplat ceva?(ma uit eu serioasa)
-Hokage-sama va invita in aceasta seara la masa.
-Spunei doamnei Hokage ca voi fi prezenta.(zambind)
-
Desigur.Ma scuzati.
Pleaca iar in urma sa intra Ino.
-Ino?Ce te aduce pe aici?
-Esti solicitata la spital.
-Acum?E ceva grav?
-Vorbim pe drum.Grabestete!
Ma ridic si plec impreuna cu
Ino.Pe drum:
-Ce este atat de grav?
-Sunt niste oameni,sunt deshidratati.I-am ajutat cat am putut de mult dar tot lichidul pe care il iau dispare imediat.
-Alte simtome?
-Haluginatii.Tot vorbesc despre un razboi si zei si lucruri de genul.
Intrand in spital si continuand discutia cu Ino,ma indrept catre salonul in care au fost dusi acei oameni.
-Unde au fost gasiti?
-In apropierea satului.Cand
i.am gasit erau inconstienti.
Ma apropii de patul unuia dintre pacienti.Era o femeie,avea in jur de 35 de ani.Avea pielea de parca ar fi fost o batrana de sute de ani.
-Si spui ca lichidele date nu functioneaza deloc?
-Nici macar putin.
-Parca ar fi fost storsi de tot ce aveau.Nu am mai vazut asa ceva si totusi....
-Ai vreo idee?
-Ma gandesc ca daca as combina mai multe lucruri s-ar putea sa le dau inapoi ceea ce le-a fost luat timp de o ora.
-Spunene ce iti trebuie si iti vom aduce.
-In primul rand,apa dintr-un izvor iar apoi plantele acestea.(scriu pe o hartie plantele necesare)
-Ma duc chiar acum.
-Nu,Ino,tu stai aici si ma ajuti sa ii ducem in Bazinul Lunii.
-In seara asta nu il vom putea folosi la capacitate maxima.
-Stiu,dar daca nu o facem oamenii acestia nu vor mai putea sa se agate inca putin de viata.
-Ma duc sa il pregatesc.(face plecaciunea si pleaca)
Eu ma duc pe la fiecare paciet si il consult.Revin la femeia la care fusesem prima data si ma uit la mainile sale.
-Ce e asta....
Pe mana stanga observ un semn.Deobicei,cei care au fost intr-o inchisoare de maxima securitate,cei care au boli contagioase si mortale sau cei care sunt sclavi au asemenea semne dar asta nu corespunde cu vreunul.
-Am terminat.Poftim si plantele.
-Apa?
-Acum vine o asistenta.
-Du-te lamine si adu-mi acele bratari anti chakra.
-De ce?
-Uita-te pe mana acestei femei.
Se uita si vede si ea semnul.Ridica fata la mine,nu mai spune nimic si pleaca.
Le spun asistentelor sa ma ajute si ii ducem pe acei oameni in bazin.Acolo ii punem in apa iar cat ei stau acolo eu le prepar ceaiul pe care il combin cu un ser special ce contine mici cantitati de chakra.Dupa ce termin amestecul,iau branulele si incerc sa ii pun fiecaruia cate una.In timp ce ei stateau in acea apa,amestecul le intra in organism.
Dupa cateva ore,rezultatul se putea vedea.Reusisem.Dupa ce si-au revenit,i-am dus inapoi in salon.Acolo am avut surpriza ca femeia sa isi deschida nochii si sa inceapa sa vorbeasca.Deodata ma ia de incheietura mainii si ma trage mai aproape de ea.
-Vreau sa vorbim.
-...
Nu am putut spune
nimic.Ma intorc si le fac semn asistentelor sa iasa.Dupa ce ies toate,femeia se ridica in sezut si se da la marginea patului.
-Nu va puteti ridica,va veti consuma prea mult din energie.(si dau sa o opresc dar se uita la mine,parca rugandu-ma sa nu o fac)
-Nu iti face griji copila,de murit trebuia sa mor de mult.
-Va rog,nu ganditi asa.
-Oh draguta,stiu care imi e soarta,le multumesc zeilor ca mi-au dat ocazia sa te vad.
-Despre acesti zei....ce sunt ei?Asistentele mi-au spus ca aveati haluginatii.
-Nu,nu erau haluginatii,erau amintiri...draguta,provin dintr-o civilizatie disparuta de acum mult timp...
-Cred ca ar trebui sa va odihniti.
-Pana si tu ma crezi nebuna.Ei bine,afla ca nu e asa.Vezi geanta aceea de acolo?(aratand cu degetul sprea ea)
-Da.Ce e cu ea?
-Adumi-o te rog.
Ma duc,iau geanta si i-o inmanez femeii.Aceasta o ia si cotrobaie prin ea pana da de ceea ce cauta.
-Uite-o!Aici era!Obiectul misiunii mele a fost atins,acum,doar o piesa mai lipseste din pazal...
-Despre ce vorbesti?
-Intinde mainile te rog.
Intind mainile iar femeia imi pune o cutiuta in
ele.Ma uit ciudat ba la ea,ba la cutie.
-Ce este asta?
-Poftim,si interiorul acestei genti mitiapartine.(dandu-mi geanta)
-Daca nu vrei sa imi spui ce se intampla,macar spune-mi numele tau.
-Numele meu....(lasand capul in jos,gandinduse)....numele meu....
-Da,numele tau,care este?
-Numele meu a fost Yasaka.
-Yasaka.....
-Da...dar acum nu mai e...odata ce mori,nimeni nu ti-l mai stie.Oamenii uita,dar nu stiu ca trecutul a fost pentru a-i salva npe cei din viitor.
-Yasaka...spune-mi despre satul tau.
-Sat....
-Da,satul in care te-ai nascut si ai trait.
-Eu nu am trait intr-un sat,eu am trait intr-un iad.Zeii s-au infuriat pe noi si ne-au condamnat la moarte...nu am mai putut iesi din tara noastra pana ce oamenii nu au uitat de noi,de
trecut.Am fost blestemati...
-Acest loc...unde e mai exact?
-Loc...acum nu mai e niciun loc acolo,nu mai stiu cum arata....pleacata de atat de mult timp...vremurile trec iar locurile se schimba.....(medicamentul isi pierde din efect)
-Dar de cat timp nu ai mai trecut pe acolo?
-De ani si ani...si ani....mult prea multi ani...desi...am auzit ca nu mai e cum era candva....plin de vegetatie si apa....acum...e...s...ece...tos...si nisipos.
-Te referi la satul Nisipului?
-N-am auzit de el...acest nume mi-e necunoscut....eu imi cunosc doar menirea...
-Menirea?Ce menire?
-.....fiicele....lor....(femeia moare)
-Fiice?Ce fiice?!!!
Ies din salon si le spun sa inmormanteze acele persoane dar cand asistentele intra,nu gasesc altceva decat nisip.
Stand pe ganduri,cu geanta si cutia min posesia mea,merg catre biblioteca interzisa.Acolo,Tsunade mi-a dat accesul in cazul in care vreau sa caut ceva.Ajung la biblioteca si
intru.Ma asez la o masa si scot din geanta hartii si documente vechi,probabil de sute sau mi de ani.Unul imi atrage atentia in mod special.Era o pictura.O femeie si un barbat.Barbatul,cu parul negru si ochii de un verde precum smaraldul,cu o piele fara imperfectiuni,alba, si o femeie,la fel de alba,cu parul roz si ochii rosii.Uitandu-ma la acea pictura o imagine 'imi traverseaza mintea.Imaginea unei femei....femeia din pictura...Inchid putin ochii si imi amintesc cum in acel vis ea mi-a aparut si m-a averizat cu privire la acea mumie a lui Sasuke.
-Sasuke......(spune soptind)
Mai caut prin geanta si vad un manuscris.Era o legenda.Legenda unui loc....probabil locul acelei femei...dar e imposibil,ar insemna ca femeia ar avea o gramada de ani,cel mai sigur,peste 100.
Citesc legenda:"Atunci cand toti vor uita de trecut,acesta se va intoarce.Mereu trecutul,la plecare ia ceva cu el.De aceasta data,va lua o viata.Din doua va ramane una iar pacea se va restabili.Asa mi-a spus zeul,asa spun si eu mai departe.Asa cum scriu,scriu in doua exemplare,unul la una iar celalalt la alta.Sper ca acestea sa ajunga la ele.
Acum mult timp,zeii s-au maniat pe noi.Motivul nu l-am stiu,nu il stim si nici nu il vom sti.Tara noastra a fost condamnata la moarte.Nu conta daca esti muritor sau o fiinta fermecata,nu conta daca erau avut sau sarac,bun sau rau,ei ne-au condamnat pe toti.Iata legenda noastra:
Candva,au aparut doua stele,surori se pare,dar nu au apucat sa traiasca caci zeii le-au luat.Parintii lor au murit de durere iar mama a fost prima.Cele doua vor fi separata ca niciodata sa nu se intalneasca.Daca se vor intalni vor recreea istoria.Zeii le-au separat si de va fi sa se intalneasca....tot ei sa ne ajute.Ele sunt precum luna,o parte alba si o parte neagra,una buna si una rea.In momentul ce ceasul le va bate,una dintre ele moare."
-Chestia asta aproape ca nu are sens....ba chiar deloc..
Pun hartiile in geanta apoi mplec acasa pentru a ma pregati.Ajung acasa si urc direct in birou.Acolo,las geanta pe unul dintre scaune si ma duc la baie.Las apa sa umple cada,iar apoi intru in ea.
-Nu e nimic mai bun decat asta dupa o zi atat de obositoare.....
Inchid ochii si ma relaxez.Dupa 10 minute aud sunetul unor
pasi.Ma ridic in graba din vana,imi iau halatul din matase alba pe mine si imi pregatesc pumnul ca sa lovesc.Deschid usa cu grija si nu vad pe nimeni.Ies din baie,din camera mea si ajung pe
hol.Nimic.Ma duc prin toata casa dar nimic.Urc inapoi si merg in birou.Incerc sa aprind lumina dar nu merge.Inaintez cu grija in camera.In spatele meu,lumina de pe hol se stinge.Tresar usor cum simt ca cineva da sa treaca pe langa
mine.Ma intorc in acea directie si intradevar...prind pe cineva de gat.
-Argh......
Acest album nu are incă nici un comentariu.