Stau in intuneric.Nu vad nimic.Nici macar mainile nu mi le vad.#Am murit?#.Era singura intrebare care mi-o puteam pune.Dintr-o data simt cum cad in gol.Sub mine apare o lumine alb-galbuie.#E clar,am murit.#.Inchid ochii.
Dupa un timp simt cum o caldura ma invaluie si ma face sa plutesc.Speriata,deschid ochii.Pluteam,oglindindu-ma deasupa unui lac de un albastru cristalin.Vad cum reflectia mea dispare iar in locul ei se contureaza imaginea unei femei.Arata bine.Pielea alba,de portelan,fara nicio imperfectiune,ochii rosii,parul rozaliu...arata aproape ca mine.O vad cum zambeste.#Mie imi zambeste?#Era un zambet frumos,calduros.
-Sa nu invi niciodata acea persoana.(spune ea ingrijorata)
#Poftim?!#Dau sa deschid gura sa vorbesc dar nu pot.O vad pe acea femeie cum dispare iar eu cad dinnou intr-un amis intunecat,doar ca de data asta nu mai era la
fel.Ma trezesc inconjurata de
flacari.Ma uit panicata imprejur si vad case daramate,oameni care se luptau,cadavre...era o priveliste groaznica.Aud pasi din stanga
mea.Ma uit si vad o creatura monstruoasa care isi indreapta sabia spre mine si da sa ma loveasca.#Nu...#
-Nu!!!!(tip eu cat de tare pot,incepand sa plang)
Raman nemiscata cateva secunde pana imi revin iar apoi ma uit panicata in jurul meu.Eram intr-o incapere intunecata,luminata doar de cateva lumanari.Inspectez camera iar pe unul din scaune vad o
persoana.Ma ridic in sezut si incerc sa deslusesc cine e acea
persoana.Ma ridic din pat dar ma prind rapid de noptiera.Nu puteam sa pasesc.Simteam cum miliarde de ace imi stapung
picioarele.Ma pun inapoi in pat,ma intind si inchid ochii.
Dupa cateva minute ii deschid alarmata si speriata.Vazusem dinnou acele imagini.Involuntar,incep sa plang.Simt cum cum doua brate puternice ma ridica in sezut si ma imbratiseaza puternic.Raman nemiscata si continui sa plang.Acea persoana incepe sa imi sopteasca la ureche.
-Linisteste-te...(imi spune persoana incet,pe un ton calm si frumos)
-...(plang mai tare)
-Gata,linisteste-te,esti in siguranta.(imi spune pe acelas ton)
-...v...vroia sa...(dau eu sa spun)
-Cine si ce vroia sa-ti faca?!(ma intreaba alarmat,strangandu-ma mai tare)
-Vroia sa ma omoare...(reusesc eu sa spun in cele din urma)
In cele din urma simt cum ma linistesc,stransoarea se mai slaneste si ea iar eu ma dau putin la o parte sa o vad pe persoana careia trebuia sa-i multumesc.Raman
socata.Ma gasise.
-Sasuke...(spun eu socata)
-Pari socata.
-Cum...Cum am ajuns iar aici?
-Dupa ce mi-am dat seama ca plecasei am fugit dupa tine sa te prind.Incepuse ploaia si inca nu te gasisem,apoi am vazut un grup de barbati,asasini dupa cum aratau.Eu...te-am gasit in cele din urma,cazuta,inconstienta.
-Cat am stat asa?
-Patru zile.(imi spune cu o urma de tristete in glas)
-De ce m-am cautat,in fond sunt o pacoste.(ma uit trist in jos)
-Eu...(da sa spuna ceva dar se opreste si continua cu altceva)...avram nevoie de tine.
-Corect,pentru acea chestie.
-Da.Deci,daca ai putea-o face mai repede ar fi grozav.Deja ai devenit o pacoste.(spune el rece)
Ma uit la el surprinsa iar apoi cu o privire trista si speriata.Observa asta.Imi amintisem acel vis.
-Eu...(spun eu cu frica)nu o pot face.
-Poftim?!(spune el pe un ton rece si dur)
-Te rog,nu ma obliga sa o fac.(ii spun eu cu lacrimi in ochi,privindu-l)
-O vei face!(tipa la mine)
-Nu vezi ca acea chestie iti face rau?!(tip eu aproape plangand)
-Te voi mai lasa sa te gandesti.
Se ridica si pleaca trantind usa dupa el.Era nervos.
Eu raman in camera,imi strang picioarele la piept si incep sa plang.In cele din urma adorm plangand.
A doua zi vine destul de
greu.Ma trezesc destyul de greu si dau sa ma ridic in picioare dar am avut parte de aceeasi durere insuiportabila.#Cred ca am 'alergat prea mult atunci.#
Ma uit pe noptiera si vad o tava cu o ceasca de ceai si ceva de mancare.#Probabil a adus-o in timp ce dormeam.#Mananc iar apoi ma pun inapoi in pat.#Trebuie sa ii multumesc.#
Dau sa ma ridic din pat dar ma loveste dinnou acea durere.O infrunt iar usor,usor,sprijinindu-ma de perete,ajung la usa.O deschid si ies pe coridor.Mai fac cativa pasi si cad jos.#Of...#Stau un timp iar apoi dau sa ma ridic iar.Merg vreo 5 pasi iar apoi cad dinnou,de data asta lovindu-ma la genunchi.Inchid ochii in momentul in care fac contact cu solul.
-Of...
-Ce facvi aici?
Aud o voce din fata mea.Era el.Venea cu pasi grabiti spre mine.Ajunge la mine,imi ia una dintre maini si o pune dupa gatul lui,iar apoi incerca sa ma ajute sa ma ridic si sa ma duca inapoi in camera.
-Au...scuze...(spun eu cu tristete in voce,uitandu-ma in jos)
-De ce ai iesit din camera?(ma intreaba el serios)
-Eu,vroiam sa iti multumesc.
-Stiai ca nu poti merge.(spune pu un ton mai moale)
-Si asta trebuia sa ma opreasca?!(spun eu revoltata)
Da sa mai faca un pas impreuna cu mine dar cadem amandoi din cauza mea.
-...
-Scuze....(spun eu stins)
Se uita la mine si ma examineaza de parca nu ar fi vrut sa patesc ceva.Imi vede genunchiul.Eu dau sa il acopar cu mana printr-un gest usor,normal pe cat posibil.Degeaba.Imi ia mana si mo
ridica.Se uita fix la lovitura.
-Ce ai patit acolo?
-Eu...
-Tu ce?
-Am cazut pe drum.(spun repede uitandu-ma in alta parte)
-Am eu un remediu.
-Pof...
Ma ia in brate si merge cu mine pana la iesirea din pestera.
-Ce vrei sa faci?(spun eu ingrijorata)
-O sa vezi.(spune indiferent)
Cu ajutorul chakrei iesim fara sa fim udati de cascada,iar el sa mearga pe apa pana la mal.Acolo ma duce pana la un cires batran unde imi sopteste la ureche sa am incredere in el.
-Ce vrei sa...
Nu termin de vorbit ca ma lasa jos,in picioare.Nu reusesc sa stau mult dar am putut simti iarba delicata sub picioarele mele goale.A fost un sentiment frumos pana cand am cazut in
fund.Am incepu sa rad
involuntar.Se uita mirat la mine.
-A fost
placut.Am putut simtii iarba.(ma uit spre el zambind calduros)
Il vad cum vine spre mine si ma ridica dinnou.
-De data asta te tin eu.(imi spune el cu o voce calda)#Oh Doamne!Cred ca incep sa il plac dinnou#
-Ok...(spun eu zambind)
Cu ajutorul lui am inceput sa merg cat de
cat.Ne-am plimbat pana am ajuns pe o stanca de unde se putea vedea
orizontul.Ne-am asezat pe ea si am inceput sa privim cerul.Era minunat.Era liniste,nu vorbea nimeni dar era minunat.In cele din urma el se hotaraste sa sparga gheata.
-Iubitul tau e un tip norocos.(spune uitamdu-se in gol)
-Nu e norocos deoarece nu exista.(spun eu oarecum trista)
Intoarce capul spre mine,ma examineaza mpentru un moment iar apoi il intoarce inapoi.
-Fi serioasa,trebuie sa fi avut un iubit macar.(spune el intr-o oarecare gluma,chicotind)
Tac pentru o secunda iar apoi ma uit serioasa la linia orizontului.
-Am iubit o singura persoana in toata viata mea.(spun aproape rece)
-Si ce s-a intamplat?
-De ce te intereseaza?A plecat,s-a schimbat...
-Doar asa,fara interes,cautam doar un subiect.
-Nu e un subiect grozav.
-Inca il mplaci?
Inghit in sec.#Nu are ce sa se intample daca ii spun.#
-Cred ca il mplac dinnou.
In acel moment ma trage langa el si imi sopteste ceva ce nu credeam ca voi auzi vreodata.
-Sunt sigur ca si el simte ceva pentru tine.(zambind)
-Tu...ai zambit?
-Bineinteles.Doar nu crezi ca sunt asa de rece...
-Desigur ca nu...poate...(chicotind)
Ne uitam unul la altul fara a mai spune nimic.Dinnou el sparge gheata.
-Uita-te acum la orizont.
-Poftim ce....
Imi intoarce capul sa ma uit la linia orizontului.Era apusul.Era mirific.Bad cum soarele dispare usor iar in urma lui se vede o lumina verzuie.Raman uimita.
-Sasuke,a fost minunat.
-Si tu care nu te dadeai uitata.(zambind)
-Cred ca ar trebui sa
mergem.Se intuneca.
-Da,cred ca ar trebui.
Se ridica in mpicioare iar apoi imi intinde mana ajutandu-ma si pe mine sa ma ridic.Dupa cativa pasi ma impiedic si cad cu tot cu el.Incep sa rad.
Cand ma uit la el,privirile noastre se intalnesc.Stam asa cateva minute dupa care el se apropie de mine din ce in ce mai mult.
-Sasu...
-Voi scapa de chestea aia.
-Poftim?
-Stiu ca imi face rau dar eram curios sa vad ce secret ascunde.
-(zambesc)Multume...
Nu apuc sa mai spun nimic deoarece ma saruta.A fost un sarut plin de dragoste,din mpartea amandurora.Saratul nu a durat mult dar a fost minunat atat cat amdurat.
Se ridica miar apoi ma ia si pe mine.In scurt timp ajungem la
ascunzatoare.Ma ia in brate si intram inauntru.Acolo,ma ia de mana si ma ajuta sa merg in camera.Cand da sa plece il prind de incheietura si il fac sa se intoarca spre mine.
-Sasuke...
-Da?
-Poti...sa dormi cu mine in seara asta?
-Daca vroiai sa sti tu trebuia sa spui.(razand)
-Nu!!!Adica...nu asta am vrtut sa spun...eu...(oftez)
-Stiu.
Se apleaca si ma saruta pe frunte apoi intra in camera inchizand usa in spatele
lui.Ne asezam pe marginea patului iar eu ma uit la el.
-S-a intamplat ceva Sakura?
-Eu...in vis am...vazut ceva.
-Poftim?(ma intreaba cu mo voce ingrijorata)
-Era o femeie care mi-a spus ca acea chestie nu trebuie trezita niciodata....apoi....am vazut o creatura care venea spre mine cu o sabie si....(incep sa tremur).
Se apleaca spre mine si ma imbratiseaza cu o caldura pe care nu credeam ca o voi simti de la el niciodata.
-Gata,a trecut,ce-ar fi sa dormim acum?
-Da,ar fi bine.(spun eu zambind)
In cele din urma ne-am culcat.Niciun moment nu mi-a dat drumul din imbratisare.Pentru prima oara ma simteam iubita.Nu am mai avut acele imagini,acel vis in acea seara.
Acest album nu are incă nici un comentariu.